2013_Summer School 2.0_Day 5

Vineri, 19 iulie

Pe teren, muncitorii au fost ajutaţi de studenţi la montarea vetei minerale, sub supravegherea lui Rolf Weleiba, reprezentant Rockwool ; de asemenea, participanţii la şcoala de vară au legat stuful recoltat zilele trecute în snopi care vor fi folosiţi la acoperirea unor porţiuni din acoperiş sau prispă, şi au făcut un plan pentru zidul de închidere din baloţi de paie.

Toate cele patru locuinţe vor fi proiectate în sistem evolutiv, regim de înălţime parter, cu două camere, existînd posibilitatea de extinderi ulterioare prin închiderea unor spaţii prevăzute în proiectul iniţial ; vor fi proiectate şi instalaţii de producere a energiei electrice alcătuite dintr-un turn de vînt şi o seră. Casele au structură de lemn şi izolaţie de vată minerală; anumite porţiuni vor fi acoperite cu stuf.

Incăperile primei case sunt destinate copiilor familiei, aceştia fiind separaţi pe criteriul vârstei ; camerele vor fi legate de o prispă comună care poate fi închisă ulterior în funcţie de creşterea numărului membrilor familiei ; panourile montate vor funcţiona ca o pergolă care oferă adăpost în timpul verii iar podul poate fi utilizat ca spaţiu pentru depozitat.

A doua casă are prevăzut un perete gros din chirpici ca protecţie împotriva viscolului şi a zăpezii; zidul este pus în relaţie cu ideea de apărare, atât din punct de vedere funcţional cât şi sub aspect simbolic, fiind elementul care ocroteşte familia. Intreaga structură poate fi mărită sau recompartimentată. Prima încăpere –  bucătărie cu sobă, plită cu loc de gătit şi zonă de dormit pentru părinţi, a doua –  un dormitor pentru copii ; accesul se face lateral, prin prispă.

Conceptul celei de-a treia case se referă în mod direct la nevoile de locuire ale familiei şi la dezvoltarea gospodăriei. Ambele camere ale noii case sunt destinate membrilor familiei care se căsătoresc şi au nevoie de propriul spaţiu ; părinţii vor locui în vechea casă. Acoperişul va fi acoperit cu stuf iar locuinţa va avea o închidere cu baloţi de paie ; pergola cu viţă de vie va marca spaţiul intermediar dintre vechea locuinţă şi mica grădină de legume existentă.

A patra casă are spaţii separate pentru părinţi şi pentru copii, şi un mic spaţiu de gătit, bunicii urmînd să locuiască în actuala casă ; prispa poate fi  transformată într-o nouă încăpere prin închidere, în funcţie de nevoile familiei.

Lectura de după-amiază a fost susţinută de dr.arh.Sergiu Petrea pe tema plasării arhitecturii participative intre arhitectura socială şi premisele dezvoltării durabile. In cadrul unei vederi de ansamblu a cadrului global s-au adus în discuţie nivelul şomajului, consumul de energie, gradul de poluare, efectele încălzirii globale. Pentru ca formele arhitecturii sociale să fie mai eficiente, acestea trebuie puse în legătură cu activitatea de cercetare din perspectiva necesităţii unui suport teoretic. Conţinutul propriu-zis al lecturii s-a concentrat în jurul unor exemple din mediul academic în cadrul proiectării ca răspuns la nevoile locale ale comunităţii : Rural Studio, Studio 804, program non-profit cu module dinamice al Scolii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii din Kansas, SENSEable City Laboratory din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts, studiul BASEhabitat din cadrul Universităţii de Artă din Linz, Austria, care a proiectat clădiri de învăţămînt în zone izolate din Africa; structuri generate parametric de Departamentul de Arhitectură din Universitatea de Stiinţă şi Tehnologie din  Zurich ; proiecte interdisciplinare ale Institutului pentru structuri uşoare şi design conceptual de la Universitatea din Stuttgart. Au fost apoi prezentate imagini cu locuinţe construite în regim de urgenţă pentru sinistraţi, adăposturi pentru refugiaţi, locuinţe sociale, centre de zi pentru copii devaforizaţi realizate cu sprijinul comunităţii şi  inspirate de forme generate de copii prin joc ; exemplele au inclus locuinţe prefabricate şi forme experimentale, precum şi modalităţi de construire cu materiale naturale şi sintetice (argilă, lemn, hîrtie şi carton, textile şi membrane sintetice).

După-amiaza, studenţii au lucrat la realizarea planurilor, faţadelor, secţiunilor şi a detaliilor de execuţie specifice.

Friday, 19th July

On the field, the workers were helped by the students at the assemblage of the mineral wool, under the supervision of Rolf Weleiba, Rockwool representative; also, the participants at the summer school tied the water reed collected the previous days into sheaves and designed the wall made out of straw bales.

All the four dwellings were designed following an evolutive system, with ground floor as height regime, and two rooms; the structures have the possibility of subsequent extensions by closing several spaces that are planned in the initial project; installations for producing electric energy composed of a wind tower and a greenhouse are comprised in the projects, too. The houses have wooden structure and stone wool insulation; certain parts will be covered with water reed.

The rooms of the first house are destined to the children of the family, as they will be separated according to the age criterion; the rooms will be connected through a common porch that may be subsequently closed in accordance with the growing number of the family members; the panels will function as a pergola that provides shelter during summer and the attic can be used as a storage space.

The second house features a thick adobe wall which protects against blizzard and snow; the wall draws on the idea of protection both from a functional point of view and from a symbolical perspective, as the element that represents the idea of shelter for the family. The entire structure can be extended or repartitioned. The first room – a kitchen with a stove, a cooking place and a sleeping area for the parents; the second room – a bedroom for the children; the access is made from the lateral, through the porch.

The concept behind the third dwelling directly refers to the housing needs of the family and to the development of the homestead. Both rooms of the new house are destined to the family members that marry and need a place of their own; the parents will live in the old house. The roof will be covered with water reed and the dwelling will have a wall made out of straw bales; the vine-decorated pergola will mark the intermediary space between the old dwelling and the small existing vegetable garden.

The fourth house has separate spaces for parents and children and a small cooking area; the grandparents are to live in the existing house; the porch may be closed and transformed into a new room, depending on the needs of the family.

In the afternoon, the lecture held by Sergiu Petrea dealt with the theme of placing participatory architecture in the area of social architecture and under the influences of durable development. Within a bird’s eye view of the global context S.Petrea mentioned the level of unemployment, the energy consumption, the degree of pollution, and the effects of global warming. In order to render more efficient the forms of social architecture, they must be connected with the research activity, seen from the perspective of the necessity of theoretical support. The actual substance of the lecture revolved around examples taken from the academic environment, as possible answers for the local needs of the community. Then there were presented images of emergency dwellings, shelters for refugees, models of social housing, day centres for disadvantaged children built with the aid of the community and inspired by forms generated by children through games; the examples included prefabricated dwellings and experimental forms, and ways of building both with natural and synthetic materials (clay, wood, paper and cardboard, textile materials and synthetic membranes).

In the afternoon, the students worked at the plans, façades, sections and specific execution details of the projects.