2013_Summer School 2.0_Day 1

Luni, 15 iulie

Editia 2013 a Scolii de vara ArhiPera  a debutat cu o prezentare de ansamblu a programului si a obiectivelor realizata de directorul  de proiect si coordonatorul ArhiPera, dr.arh.Lorin Niculae.  In esenta, programa scolii reprezinta latura practica a cursului de arhitectura sociala participativa desfasurat  in 2012-2013 si se concretizeaza in doua directii.

Prima consta in proiectarea participativa a patru locuinte individuale pentru patru familii afectate de forme de saracie extrema  din comuna Belciugatele, jud.Calarasi; exercitiul urmareste  adaptarea aspectelor ce tin de proiectare nevoilor reale ale beneficiarilor.  A doua directie rezida in construirea unui mic centru de design comunitar cu materiale termoizolante Rockwool care se va transforma ulterior intr-o locuinta. Este vorba despre un prototip pentru locuinte ieftine, cu caracter sustenabil, construite cu tehnologie accesibila ; lucrul la centrul de design comunitar este menit sa faciliteze intelegerea conceptului de arhitectura ca proces.

Responsabilitatea, asumarea statutului si adaptarea strategiei de comunicare sunt elemente esentiale in stabilirea unui dialog direct si productiv  cu beneficiarul.

Prof.univ.dr.arh. Augustin Ioan le-a vorbit participantilor despre importanta surselor de energie alternativa si despre faptul ca fenomenele extreme generate de schimbarea climei, modificarea standardelor, a principiilor de orientare  trebuie sa se regaseasca in modificari structurale si functionale. Conceptul de « spatiu vag »urmareste crearea unui scenariu flexibil, adaptabilitatea fiind una dintre trasaturile esentiale ale arhitecturii vernaculare. Au fost invocate modelul Rural Studio creat de Samuel Mockbee ca un  centru de design comunitar, si constructiile facute din materiale reciclabile ale lui Cameron Sinclair in cadrul Arhitecture for Humanity.

Locuintele evolutive se definesc prin ideea de proces care sa ilustreze potentialul de evolutie a locuintelor in timp : structura initiala se imbogateste  pe parcurs, in functie de nevoile beneficiarului, de dinamica familiei si de alti factori, in cadrul unei arhitecturi de tip metabolic. A fost adus in discutie si recuperarea triadei antice arhitect-constructor-utilizator propusa de Hasan Fathy si arhitectura ca pallimpsest, ipostaze succesive, reconversii functionale, suprapuneri de perioade istorice, trairi, abordari, forme.

Finalizarea exercitiului de proiectare participativa se va concretiza sub forma unei machete insotite de proiectul aferent.

Dupa vizita la primarie si discutia scurta cu primarul comunei, Mihai Gurlui, participantii scolii de vara au mers pe teren pentru a vedea cele patru familii beneficiare ale programului.  Familiile au intre 6 si 9 membri si copii cu varste intre 0 si 20 de ani, unii dintre ei avand la randul lor copii majoritar nescolarizati.

In paralel cu atelierele de proiectare participativa ale Scolii de vara ArhiPera, Marana Matei, psiholog si Emilia Ion, asistent social vor desfasura activitati de asistenta sociala coordonati de Radu Cata,  in cadrul programului Pas cu P.A.S. al FSR.  Marana Matei a prezentat pe scurt activitatile propuse, menite sa interactioneze cu domeniul arhitecturii participative si adresate in principal copiilor, dar si adultilor tineri si parintilor. In ansamblu, vor avea loc trei ateliere pentru copii, bazate pe strategii de team-building, pregatire pentru schimbare si auto-evaluare, si activitati care au ca scop regandirea perceptiei asupra scolii ; toate sunt concepute sub forma unor jocuri accesibile pentru toate nivelurile de educatie si dezvoltare. Adultii vor beneficia de sesiuni de orientare profesionala care au ca scop evaluarea si certificarea competentelor pentru imbunatatirea sanselor pe piata muncii.

Lectura  sustinuta de dr.arh.Catalin Berescu a abordat problema saraciei si a calitatii interventiei in zonele afectate.  Lucrarea lui Loic Wacquart, Punishing the Poor, priveste ghetoul ca pe o forma de inchisoare in conditiile in care penalizarea saraciei se face atat prin procese de segregare a locuirii, cat si prin anumite programe de locuire sociala.

Au fost prezentate o serie de imagini reprezentative pentru tema prezentata : case de lut cu acoperis de stuf – exemple de adaposturi realizate intr-un timp foarte scurt prin intermediul Fundatiei H.A.R., locuinte construite ca parte a unui program guvernamental de urgenta, cazuri sociale ale unor familii care locuiesc in comunitati afectate de saracie extrema, comunitati traditionale de romi, ghetouri de pe teritoriul Romaniei, , relatia interior-exterior cu rol in stabilirea gradului de saracie si in logica organizarii spatiului , cazuri de expunere la riscuri de mediu (terenuri poluate cu substante toxice, inundatii, alunecari de teren, etc.). Castel  Romano reprezinta un alt exemplu de segregare rezidentiala prin plasarea unor comunitati de bosniaci si sarbi intr-un spatiu- rezervatie naturala, partial izolat din punct de vedere al infrastructurii ; construct politic, proiectul viza excluderea unei comunitati din societatea italiana.

In ceea ce priveste originea  termenului « ghetou », conceptul a aparut oficial in Venetia in 1515 pentru a defini  spatiul unde au fost plasate comunitati de evrei plecati din Spania in cadrul unor miscari de imigratie, un spatiu controlat, pazit, inchis, greu accesibil. Acest model de segregare a unui grup minoritar a fost ulterior reprodus in Europa sub diferite forme si denumiri. Realitatea denumita de termen poate fi privita atat din punct de vedere al stiintelor sociale, cat si din perspectiva istorica, fiind definita si in raport cu ideea de alteritate, aplicata locuitorilor ghetoului. Ghetoul poate fi definit prin prisma relatiei mainstream-marginal, prin manifestari si actiuni de excludere voita a celor « altfel ».

Una dintre problemele esentiale asociate conceptului de ghetou este excluderea, sub diferite forme, iar saracia si rasismul sunt vazute ca bariere psihologice. Discriminarea pozitiva si invatamantul de natura etnica sunt puse in opozitie cu tendinta de segregare manifestata in abordarea construirii locuintelor pentru romi. In schimb, caracterul mixt al comunitatilor incurajeaza interactiunea intre grupuri sociale diferite, dand  nastere unei efervescente creative.

Au fost mentionate metodologia de calcul a saraciei, diferentele dintre saracia relativa, severa si extrema, precum si manifestarile pe care acestea le genereaza : inegalitate, precaritate, excluziune si destitutie. In Romania, saracia locativa se caracterizeaza prin intindere mare, lipsa de vizibilitate, aspect eterogen si este raportata la ansamblul comunitatii si la grupuri etnice.

Dupa lectura, s-a stabilit componenta celor  4 echipe si sefii de echipa, s-au repartizat locuintele familiilor beneficiare si s-a discutat despre stategiile de comunicare si importanta gasirii modalitatilor optime de abordare a membrilor familiilor, in vederea facilitarii identificarii modului de viata si nevoilor pentru ca acestea sa fie transpuse cat mai fidel in proiectele finale.

Monday, 15 th July

The second edition of the ArhiPera Summer School started with a brief introduction on the structure and the aims of the programme. Thus, the ArhiPera coordinator, D.Arch.Lorin Niculae, explained the two main objectives of the Summer School: the participatory design of four individual dwellings for families affected by forms of extreme poverty from Belciugatele, Calarasi County and the construction of a small community design centre with Rockwool thermo-insulating materials; the centre will be subsequently transformed into a dwelling and will serve as a model of understanding the concept of architecture as a process.

Showing responsability, assuming the status, and adapting the discourse are key elements in establishing a direct and productive dialogue with the beneficiary.

Prof.D.Arch.Augustin Ioan talked to the students about the importance of the sources of alternative energy and about the fact that the climatic changes and the shifts in the standards must be reflected in the structural and functional modifications.

The exercice of participatory planning will be materialized in the form of a scale model accompanied by the appropriate  project.

The first field visit included a short discussion with the village mayor, Mihai Gurlui and a meeting with the beneficiaries; the families have 6 to 9 members and children with ages ranging from 0 to 20 years; several of them are married and have children of their own; most of them do not go to school.

In parallel with the workshops of participatory design of the ArhiPera Summer School, Marana Matei, psychologist and Emilia Ion, social assistant, will be conducting activities of social assistance, coordinated by Radu Cata, within a SFR programme. The activities are addressed to children of various ages, young adults and parents and aim at changing the perception on school and on the certification of the certain skills.

The lecture delivered by D.Arch.Catalin Berescu offered an approach on the complex issue of poverty and the emergence of the ghetto and its various forms. There were presented several examples of ghettos in Romanian localities and Europe, traditional Roma communities, social cases. Social exclusion, discrimination, precariousness and inequality are aspects related to poverty in all of its degrees of manifestation: relative, severe and extreme.

After the lecture, the structure and the leaders of the four teams were established, the dwellings were distributed and the students talked about the communication strategies to be adopted in order to enhance the identification of the way of life and real needs of the beneficiaries and faithfully integrate them in the final projects.